Dana Pascu

Top branduri românești, evoluție 2010-2014

Posted: September 11th, 2014 | Author: Dana Pascu | Filed under: Advertising, Trend, [RO] | Tags: , , , , | No Comments »

Revista Biz a lansat ieri cea de-a cincea ediție consecutivă și prima versiune extinsă a Top 100 cele mai puternice branduri românești”, clasament ce are la bază un studiu realizat de Unlock Market Research.

Observând că informațiile despre topul din anii anteriori nu se găsesc într-un singur loc pe internet, am desenat tabelul de mai jos în interes propriu, dar poate vă folosește și vouă. Să-mi ziceți și mie dacă trageți vreo concluzie utilă ;)

TOP 10 BRANDURI ROMÂNEȘTI 2010-2014, Revista Biz & Unlock

Iată și topul complet pentru anul 2014, via Revista Biz:

Opinie

Metodologia studiului

Studiul vizeaza masurarea “puterii” marcilor romanesti din perspectiva investitiei de incredere si afectivitate care le este acordata de catre consumatori (fara indici financiari / comerciali inclusi).

O marca este cu atat mai puternica din perspectiva romanismului cu cat reuseste sa-si mentina pozitia in top, indiferent de fluctuatiile socio-economice specifice ultimilor ani.

Avand in vedere dinamica extraordinara a definitiei de “romanesc” din ultimii ani, lansam a cincea editie cu o extindere a numarului de marci si de categorii (100 marci romanesti care fac parte din noua categorii de produse/ servicii)

Studiul are la baza 1000 de interviuri online si este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, impartire pe sex si varsta a populatiei intre 18 – 55 de ani.

Performanta marcilor romanesti este masurata in baza a patru indicatori: investitia de afectivitate in marca, puterea marcii, gradul de utilizare si notorietatea ei.

Importanta unei marci pentru consumator a fost masurata cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling).

Respondentii au realizat alegeri multiple intre marci in urma carora a fost calculat un indice de preferinta. Analiza marcilor a fost realizata la nivel de categorie, indicele obtinut fiind ulterior analizat impreuna cu indicele de importanta al fiecarei categorii.



Planning Goodies

Posted: August 20th, 2014 | Author: Dana Pascu | Filed under: Advertising, [EN] | Tags: , , , , , | No Comments »

Today I stumbled upon a cool collection of planning “tools”, one that doesn’t necessarily introduce something new, but makes strategy look a bit more approachable, all in a pocket sized app/deck of cards.

Besides the download links for the Strategy Deck, you might also want to check out this list of resources that every planner should find useful:

Website and Mobile Analytics

  • Compete Estimate any website traffic. US only.
  • SimilarWeb Give insights on website traffic.
  • Alexa Free global web metrics.
  • Quantcast Free audience insights for web and mobile.
  • Google Display Planner Sites based on your consumers interests.
  • XYO Mobile app downloads and stats estimation.
  • Prior Data Monthly insights into the mobile app market.

Social Media Analytics

Social Media Monitoring

Search Analytics

Consumer Behavior Insights

Environment Research

Credits: Ilya Petrov



Idei simpatice pentru CV-uri originale

Posted: August 15th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Advertising, [RO] | Tags: , , , , , , | 2 Comments »

Tu cum te diferentiezi?

Cu ocazia ADfel 2013, prietenii de la Revista de Povestiri au compus o listă cu 30 de moduri în care un CV de junior poate să iasă în evidență printre atâtea tentative de angajare într-o agenție de publicitate. Lista e utilă în special pentru cei care vizează departamentul de creație.

Preferatele mele le vedeți mai jos, iar lista completă o găsiți aici.

  • CV – Meniu. Include, desigur, antreuri (studii), feluri principale (competențe), deserturi (atitudine, hobbies)
  • CV – Colac de salvare. Creat special ca să-l arunci în curtea agenției
  • CV – Ordin de sechestru pentru biroul de copywriter. Cu cât mai veridic, cu atât mai bine.
  • CV – Scrisoare de recomandare de la cercetătorii britanici

Succes! ;)



Proverbe 2.0

Posted: August 4th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: [EN], [RO] | Tags: , , | 2 Comments »

2.0 sayings

[Sursa: The Doghouse Diaries]



Ştirili.ro – Feed Reader românesc

Posted: July 19th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Online, [RO] | Tags: , , , , | 4 Comments »

În caz că n-aţi aflat încă, Ştirili este un reader românesc, momentan disponibil doar pentru platformele Android, dar care se anunţă ca o alternativă inteligentă la alte feed readere de pe piaţă.

Pentru că au avut amabilitatea să mă invite şi pe mine ca sursă în fluxul lor de ştiri, dar mai ales pentru că acolo se pot citi şi materiale în exclusivitate din Revista de povestiri, vă recomand să-l încercaţi.

“Știrili este singurul reader românesc inteligent care îţi oferă un flux unic de conţinut, pentru că învaţă ce îţi place să citeşti. Instalează Ştirili din Google Play.”



5 lecţii de la biciclişti, pentru publicitari şi nu numai

Posted: July 18th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Life, Misc, Trend, [RO] | Tags: , , , , , | No Comments »

Aşa şi noi? ;)

De când am început să fiu mai atentă la bicicliştii din Bucureşti am ajuns să îi admir foarte mult. Mă gândesc la campanii cu/despre ei şi bineînţeles, m-a reapucat şi pe mine pofta de pedalat. Totuşi, mă întreb în continuare de ce îmi plac aşa de mult. E adevărat că sunt oameni care fac mişcare, arată în general mai bine decât şoferii şi par mai fericiţi decât ceilalţi oameni de pe stradă. Au propriile lor adunări, o mulţime de subiecte de conversaţie şi o cauză care îi animă pe toate mediile de comunicare posibile. Başca, fac oraşul să arate mai frumos, mai aproape de ceea ce ştim că ar trebui să fie o capitală europeană. Îmi permit să spun asta pentru că în cercul meu de prieteni nu există niciun biciclist agresiv, răutăcios sau care să nu inspire încredere. Ştiu că există şi idioţi, dar incidenţa lor e probabil aceeaşi ca în orice alt grup generic pe care l-aş comenta. Bicicliştii pe care îi susţin eu sunt nişte oameni de la care cred că avem toţi câte ceva de învăţat şi-am să detaliez imediat ce anume:

1. Să fim mai conştienţi de tot ceea ce ne înconjoară

E clar că e periculos să mergi cu bicicleta prin Bucureşti, fără piste dedicate, fără o legislaţie clară şi mai ales pe lângă şoferi frustraţi şi grăbiţi. Bicicliştii sunt obligaţi de context să fie super atenţi şi să anticipeze orice le apare în cale, să se adapteze rapid oricărei situaţii haotice (fie ea cu pietoni, taxiuri, autobuze sau camionete). Seamănă puţin cu briefurile încurcate, mulţimea de feedback-uri şi benzile înguste pe care circulăm şi la birou, nu?

2. Să rămânem calmi cât mai des posibil

Sună ca o platitudine în care nu mai crede nimeni? E cineva care merge la muncă de drag? Deşi şi pedalatul ar trebui să fie o activitate plăcută, prin Bucureşti devine foarte des mega-stresant. Dacă nu respiri şi nu încerci să-ţi controlezi tensiunea, faci greşeli care te pot costa scump. Poate dacă am şti să identificăm mai bine ce e cu adevărat important, ne-am controla mai des emoţiile.

3. Să luăm decizii bune într-un timp mai scurt

Chiar dacă şi pentru biciclişti timpul de reacţie se îmbunătăţeşte direct proporţional cu experienţa, concentrarea (mai ales atunci când există zeci de factori decizionali) rămâne esenţială. Orice decizie de luat şi orice soluţie propusă ar trebui să cuprindă un zoom out în care evaluezi situaţia şi apoi o comutare rapidă pe ceea ce poate fi influenţat.

4. Să terminăm lucrurile de care ne apucăm

Nicăieri nu e ok să laşi o treabă neterminată pentru că nu mai ai chef sau pentru că s-a făcut ora 6. Cu prima ocazie, imaginează-ţi că ai pornit pe bicicletă într-o direcţie, că nu poţi să te răzgândeşti şi să zici că te dai jos şi nici să aştepţi să pedaleze altul pentru tine :)

5. Să fim mai flexibili

Chiar dacă pedalatul nu e corespunde cu starea naturală a omului, chiar dacă implică transpiraţie, haine de schimb, stricat freza, trebuie să te adaptezi (şi deseori să inovezi) în favoarea obiectivului principal. Fără scuze, fără lene, fără orgolii tâmpite. Până la urmă, dacă reuşeşti să fii flexibil într-o lume a claxoanelor, a taxiurilor şi a cărucioarelor cu bebeluşi, alte situaţii o să ţi se pară floare la ureche ;)

Sursă foto



The Rise Of The Selfie And Why Ugly Might Be The New Pretty

Posted: July 17th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Life, Online, Trend, [EN] | Tags: , , , , | No Comments »

Although men can “gain visibility” in a variety of ways, for women the predominant way to get attention is “fuckability”. And it is true that a lot of female selfie aficionados take their visual vernacular directly from pornography (unwittingly or otherwise): the pouting mouth, the pressed-together cleavage, the rumpled bedclothes in the background hinting at opportunity. But Rebecca Brown, a 23-year-old graduate trainee from Birmingham, believes her penchant for selfies is neither degrading nor narcissistic. Instead, she explains, it is a simple means of self-exploration.

For a full analysis of the “pretty” selfie phenomenon you can read this article from The Guardian.

And after you’re done with that, please take a look at the counter attack, happening simultaneously on the same social networks:

New York comedian Katrin Hier was an early adopter of the trend, uploading her first “ugly selfie” three years ago, first to Facebook and later to Twitter. Like Taylor, Hier was inspired by her own social media feeds, which she says were increasingly “plastered with these very narcissistic ‘hot’ pictures … almost as if [people were] scrutinizing their faces for perfection.” Instead, Hier began posting pictures of herself in the least sexy situations she could think of — lying in bed with food poisoning, watching TV on the coach, sitting in her cubicle at work — and labelling them with hashtags such as #lookinglikedeath, #exhausted, and #nomakeup.

Full article about the “ugly chic” on NY Mag.

Last but not least, I was relieved to see that the Japanese seem to be having the most fun out of the selfies trend, with something that’s called Hengao (“strange face”).

This is obviously something bigger than just one person. People post up hengao pics because they’re hen, and funny, and people of course love them. [...] Some of these are really good, almost pro status, I’d say. [...] It’s like a tabloid’s dream come true, except for it’s on purpose half the time.

If this third option got your attention and you may be in the process of choosing a side, I totally recommend these funny details about Hengao, especially since you won’t find anything about it on Wikipedia. Yet. ;)



I can get no satisfacţie

Posted: July 16th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Advertising, [RO] | Tags: , , , , , | 3 Comments »

Two Minutes With TGD: Are You Creatively Satisfied? from The Great Discontent on Vimeo.

În ultimele două zile am văzut clipul ăsta pe multe bloguri de advertising din afara României şi nu pot să nu mă întreb de ce la noi nu prea a luat share-uri. Cred că ilustrează destul de bine şi atitudinea oamenilor din agenţiile româneşti, mai ales dacă observaţi procentul destul de mare al celor care se declară satisfăcuţi cu munca lor “creativă”.

Cu aroganţa specifică departamentului care e de obicei obraznic, o să presupun că primul răspuns din film vine de la un om de Client Service. De unde oare atâta relaxare că “ce avem e ok” şi nu trebuie să ne chinuim pentru mai bine? Da, am o problemă personală cu cei care ar trebui să ghideze echipe întregi spre soluţii de comunicare cât mai bune, care declară că susţin inovaţia şi chiar oferă exemple originale şi curajoase DAR când se văd în faţa unei idei extraordinare nu o recunosc, nu o susţin şi mai ales nu se luptă pentru ea. Recunosc că mă surprinde încă uşurinţa cu care unii cred că un salariu bun le aduce suficientă satisfacţie. Sau cum alţii rămân pur şi simplu indiferenţi. Sau cum alţii aleg să se păcălească şi să creadă balivernele corporatiste. Sunt prea puţini, se vede şi în clipul de mai sus, cei care cred că în munca noastră nu există ceva mai important decât ideea. Şi care atunci când sunt întrebaţi despre satisfacţia lor din punct de vedere creativ, ezită să dea un răspuns afirmativ, gândindu-se că întotdeauna se poate mai bine şi cu prima ocazie o să o şi demonstreze.

Personal, nu am impresia despre mine că sunt vreo super-creativă. Pe de altă parte, dacă am rezistat nişte ani în minunata industrie, un talent tot ar trebui să am. De fiecare dată când sunt în faţa unei idei, indiferent de autor, încerc să o îmbunătăţesc. Şi e o discuţie întreagă despre ce se consideră îmbunătăţire şi ce nu. A vorbi despre defectele unei idei mi se pare la fel de impertinent şi de stupid ca a întreba “Şi, care e cea mai mare slăbiciune a ta?”. Aş zice că genul ăsta de discurs, exact ca întrebarea cretină de la interviuri, dă veşti proaste legate de cultura agenţiei respective.

Aveam 18 ani când mă obsedau şi pe mine slăbiciunile şi lipsurile. Apoi mi-am dat seama că oamenii, la fel ca şi ideile, nu au insuficienţe, lucruri la care nu sunt buni şi la care musai să lucreze. E chiar invers, cred – ar trebui să ne concentrăm pe lucrurile la care suntem buni şi să ne ghidăm spre ce simţim că e bine. Sper că e clară diferenţa faţă de a gândi lucrurile ca şi cum trebuie îndreptate.

Până la urmă, ce înseamnă de fapt să îmbunătăţeşti? Înseamnă să corectezi deficienţe şi lipsuri? (Ceea ce impune întrebarea: cine decide ce e o deficienţă sau un punct slab?) Sau înseamnă să faci mai bine lucrurile la care te pricepi, pe care le simţi şi care îţi plac? La fel stau lucrurile şi cu îmbunătăţirea ideilor. Cred că nu e nimic mai important pentru o idee decât să fie bine înţeleasă. Şi dacă unii nu o înţeleg, atunci probabil că nici nu o merită.

Munca în publicitate nu cred că ar trebui să fie despre a-i mulţumi pe clienţi şi nici măcar despre a ne mulţumi pe noi. Poate că e despre efectul opus. Ştiu că sună greu de acceptat, mai ales atunci când eşti presat de facturi sau de lipsa unei identităţi profesionale şi totul pare de făcut de azi pe mâine. Da, probabil că am lua-o razna complet şi am rata toate deadline-urile dacă ne-am strădui să dăm 100% pentru fiecare idee. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încercăm.



Top 3 reclame cu bătrâni

Posted: July 15th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Advertising, [RO] | Tags: , , , | No Comments »

Atâta timp cât aruncăm în stânga şi în dreapta cu cuvinte precum “relationships”, “conversation”, “communities”, “values”, poate că lumea publicităţii are nevoie de mai mulţi bătrâni care să semene cu cei de mai jos.

Dacă mai ştiţi şi altele, nu le ţineţi doar pentru voi ;)



2013 #Canneslions Review – Risk the Idea

Posted: July 10th, 2013 | Author: Dana Pascu | Filed under: Advertising, Life, [EN], [RO] | Tags: , , , , , , | No Comments »

Chiar dacă asta înseamnă să încerci ceva care te sperie, să pui mâna şi să înveţi ceva nou sau să superi temporar nişte oameni.

2013 #Canneslions Review by DigitasLBi from Bridget Jung

Dacă ţi se pare totul mult prea riscant, poţi începe cu câteva teste treptate, foarte uşor de implementat: 27 simple tactics you can use today to take better risks. Cu 21 din 27, mie încă nu mi s-au întâmplat decât lucruri bune ;)